jurnal de bord

Ziua 1- Luni – 00.40 ora Greciei, Portul Patra

M-am imbarcat pe ferryboat-ul Pasiphae al Minoan Lines in Patra cu destinatia Venetia. Am avut noroc sa gasesc un scaun liber(in mod normal ar fi trebuit sa calatoresc pe punte, dar e extrasezon si circula mai putini oameni). In Patras inca ploua cand am plecat( 23.59). Vaporul a inceput sa vibreze din toate incheieturile si din difuzoare se aude vocea unei doamne care ne da instructiuni despre calatoria cu vaporul. Sunt in compartiment cu niste copii nemti care vin din excursie(e bine ca nu tre’ sa-mi fac griji ca o sa fiu furat... da’ mai stii?)Am intrat in vorba cu ei si am aflat ca au fost si prin Romania(in Cluj, Bucuresti si la manastirile din Moldova). Au invatzat si cateva cuvinte in romana, cam aceleasi cuvinte pe care le stiu eu in greaca… Le plac romanii ca sunt calzi, prietenosi si au fost impresionati de atmosfera din satele noastre(sincer, ma cam mira chestia asta).

marea mediterana in portul ghitio

Daca o poza face cat 1000 de cuvinte, atunci poza asta pentru mine face cat 1000 de cuvinte despre Grecia pe care le-ar putea spune cineva. Nimic nu se compara cu viatza reala. Nimeni nu-ti poate povesti o imagine, nimeni nu-ti poate canta precum vantul deasupa marii. Nimeni. Niciodata. Asa ca luati-va la voi toti banii pe care-i aveti, suiti-va in primu tren/tramvai/autocar/avion/vapor sau pur si simplu mergeti pe jos si descoperiti lumea care va inconjoara...

Leonidas vs. Leonidas

El e! L-am gasit... E simbolul lor, sunt foarte mandri de Leonidas. Acum sunt intr-un parc, si sunt niste copii care se plimba cu biclele. Pe unu' il cheama Leonida, il tot striga ma-sa...si e singuru care are casca de protectie...

caldura mare, moncher!

Acum ii inteleg pe astia de ce inchid magazinele la 14-14.30... e o caldura insuportabila aici, desi sunt inconjrat de munti din toate partile. Lumea se uita cam ciudat la mine, si m-am gandit ca ar fi doua motive pentru chestia asta: 1. sunt tatuat( aici daca vezi pe cineva tatuat sigur nu e grec- e roman, albanez sau alta natie...) si 2. merg pe jos... Nu stiu cum vi se pare voua, da' mie mi se pare foarte normal sa merg pe jos- bine, nici nu am cu ce altceva...Faza e ca "spartanii" de pe aici isi plimba fundurile numai in masini sau pe motoare. Si sa tinem cont de faptu' ca nu suntem in vreun oras, ci intr-un mic sat de munte, Parori. Vila in care stau acum mai e locuita de o familie de greci, una de ucraineni si una de romani si e inconjurata de 3 restaurante. Ziua e destul de pustiu pe strazi, lumea e la munca, da' seara toata lumea e la taverna, mananca niste ierburi fierte si diverse chestii gen saganaki, souvlaki etc. In satul de langa noi e un arheologhiki hooros, adica un sit arheologic in care poti vizita o multime de biserci foarte vechi si un castel unde se retrageau ei cand veneau turcii sa-i casapeasca.

Cred ca spartanii astia nu prea aveau ceasuri inainte, aici clopotele bat ora exacta non-stop... M-am obisnuit si cu asta, credeam ca nu voi putea dormi noaptea, da' e ok pana la urma. Mai greu e cu comunicarea, engleza mea de balta nu se pupa cu engleza lor de mlastina, chiar si in orase(in Sparti), ma inteleg greu cu lumea. Nu sunt io expertu in limbi straine, da' macar stiu sa numar pana la 10, nu tre sa le arat ceasu ca sa ma inteleg cu ei. In fine, poate sunt ei mai patrioti si nu accepta influente din astea globalizatoare.

am plecat

Azi pe la ora 2 pm imi iau la revedere de la scumpa mea tara...plec acolo unde pamantu' e mai imbibat de sange, lacrimi si sudoare decat aici...plec in Grecia. Nu stiu care-i treaba cu internetu wi-fi pe acolo, daca voi gasi un hotspot voi mai scrie cateva randuri pe aici, daca nu...nu. Teoretic voi sta cam 2 luni, dar mai bine sa nu-mi fac planu' ca tiganu'...

P.S. da, o sa fie si poze, si scoici(!!!) pentru cei care s-au abonat!