up in the morning with the drizzling rain

Se facea ca e dimineatza...m-am trezit pe la 7.30 si am facut un dus(inutil, mi-am dat seama dupa cand am iesit afara din pensiune si am vazut ca incepuse ploaia...). Oricum, nu mai puteam da inapoi, am continuat sa merg spre locul unde se dadea startul celei mai importante competitii din viatza mea. Am ajuns ud leoarca, ceilalti au venit cu autocaru'. Ploaia nu se mai oprea(imi zic: sa vezi ca astia vor sa amane sau sa anuleze competitia! shit!). Nu a fost asa, ploaia s-a domolit putin si am pornit. Eram vreo 400, pentru unii era cea mai importanta batalie din viatza: batalia cu ei insisi... Am pornit calm, relaxat, prea relaxat mi-am dat seama mai tarziu. Pana la jumatatea traseului(stadionul din rasnov) am coborat mai mult, n-am stiut sa profit de chestia asta si mi-am dat seama ce insemna un traseu de maraton montan cand am inceput sa urc, si pe o distantza de 5 km am tot urcat. Nu m-am oprit decat de vreo 3 ori(asa e cand ploua, nu mai transpiri si tre' sa elimini cumva). In timpu' urcarii simteam ca-mi bate inima in tample, in gat, in ceafa, nu gafaiam, da' genunchii incepusera sa simta ca e vorba de munca serioasa aici(nu m-au lasat, nu degeaba i-am antrenat pe toate scarile intalnite in cale prin Bucuresti). Spre sfarsit am intrat pe un drum forestier, lumea deja ma depasea (era frustrant, sa-mi fie invatzatura de minte pe viitor sa ma antrenez mai intens si sa nu mai cred k orice (fost) fumator poate face o figura frumoasa la o cursa de genu asta). Am terminat primu' meu maraton cu timpu infect de 4h 40'(secundele nu le mai tin minte, oricum nu mai conteaza). Cel mai mult a contat ca am fost incurajat pe traseu de ceilalti concurenti, intr-o asemenea competitie fair-playu' e la el acasa...Multumesc DHL pentru aceasta sansa de a-mi demonstra ca vointza invinge carnea!